Am făcut iarăși pâine de casă. Nu orice pâine, ci una mai
specială cu făină de secară, măsline verzi și cașcaval.
Este extrem de consistentă și are un gust deosebit datorat
combinației de mai sus la care am adăugat câteva semințe de chimen pentru o
nuanță subtilă de arome suplimentare.
Prin culoarea ei arămie acoperită din loc în loc cu un praf
de făină, coaja groasă și crocantă, precum și miezul puțin umed și destul de
pufos, această pâine se află în preferințele mele, fiind de departe
câștigătoare în lupta cu variantele diverse de pâine cu făină integrală sau de
secară pe care le mai cumpăr uneori.
Nu vă grăbiți să o tăiați imediat ce ați preparat-o.
Lăsați-o cuminte să aștepte pe un grătar sau pe un fund de lemn câteva ore
bune, sau peste noapte, pentru a simți pe deplin gustul adevărat al acestei
pâinici speciale și îmi veți da dreptate, mai ales dacă vă plac măslinele verzi
umplute cu ardei.
- 350 gr. făină de secară
- 250 gr. făină albă
- 450 ml. apă
- 1 linguriță sare
- 1 linguriță zahăr
- 7 gr. drojdie uscată
- 200 gr. cașcaval ras
- 100 gr. măsline verzi umplute cu ardei
- ½ linguriță semințe de chimen
Pentru început amestec într-un bol drojdia cu zahărul, o
lingură de făină și două linguri cu apă călduță.
Las bolul deoparte pentru 5-10 minute, cât să se activeze
drojdia, și pregătesc un castron încăpător în care pun celelalte ingrediente.
După ce am amestecat bine cele două tipuri de făină cu o
linguriță de sare, măslinele verzi umplute cu ardei, cașcavalul răzuit și
semințele de chimen pe care le-am pisat puțin într-un mojar, adaug maiaua
pregătită și încep să torn puțin câte puțin apa rece până ce obțin un aluat
omogen și nu foarte tare pe care îl frământ la final pe blatul presărat cu
făină din cauza consistenței destul de lipicioase.
Îl pun înapoi în bolul uns cu puțin ulei de măsline, pun
deasupra folie de plastic și învelesc bolul într-un prosop de bucătărie.
Va sta la dospit pentru cel puțin 12 ore. Inițial crește destul
de mult, nu ca și făina albă, dar își dublează volumul și se oprește din dospit
revenind puțin la o formă destul de pufoasă și elastică pe deasupra căreia
puteți observa bășicuțele sparte, semn că s-a oprit din crescut.
Frământ puțin aluatul pentru a obține o consistență omogenă
fără bule și îl mai las la dospit pentru încă două ore.
Încălzesc cuptorul la 250° C, pregătesc o oală groasă pe
care o bag în cuptor să fie încinsă bine, apoi presar pe fundul acesteia un
praf de făină și mut aluatul care și-a dublat volumul în oala fierbinte.
După ce presar și pe deasupra puțină făină, o acopăr cu un
capac și o bag în cuptor pentru cel puțin 20 de minute când dau deoparte
capacul, cobor temperatura la 240° C și las pâinea să prindă crusta maronie și
groasă pentru încă 15-20 de minute.
Se poate observa coaja groasă și crocantă de dedesubt
obținută cu ajutorul oalei fierbinți imediat ce scoateți pâinea din cuptor și o
așezați pe un grătar.
Dacă o loviți pe fund și sună a gol vă veți da seama fără
doar și poate că este coaptă suficient și cu greu vă veți abține să nu o tăiați
imediat ce ați scos-o din cuptor din cauza mirosului îmbietor.
Să aveți poftă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu